Page 24 - 2009_revista_noastra_nr_31-32
P. 24
FEREASTRA
În urma cercetãrilor se relevã faptul
cã axul principal R2 are un azimut geodezic
de 73,5 grade, direcþie ce nu corespunde
totuºi cu rãsãritul de Soare din data de 6
august, dar corespunde perfect celui din 23
august 2000 î.e.n. (faraonii egipteni îºi
orientau astronomic piramidele dupã poziþia
cereascã a Carului Mare din aceeaºi datã).
Ziua sfântã de 23 august aleasã de egipteni
(astãzi Sfântul Lup) reprezintã de fapt
jumãtate din mersul Soarelui pe orizont între
solstiþiul de varã ºi echinocþiul de toamnã. Calea Cerului se formeazã ºi pe
Prin unicitate ºi mãreþie, Umbra Vârful Omu, în prelungirea Cãii Sacre, aflate
Piramidei a constituit, fãrã îndoialã, din cele la vest de Munþii Bucegi, fiind marcatã printr-
mai vechi timpuri, o autenticã hierofanie ºi o linie de megaliþi amintitã ºi de Dimitrie
constituie principalul motiv pentru Cantemir în Descrierea Moldovei, linie ce
desfãºurarea, în timpul apariþiei sale, în corespunde cu Exampeos-ul menþionat de
prima decadã a lunii august, a Sãrbãtorii Herodot. Este vorba de megalopolisul antic
Muntelui, o sãrbãtoare uranianã cu o Pecica – Deva – Cugir – Boiliþa – Omu.
vechime posibilã de 5.000 de ani (dupã N. Þinând cont de clima rece din timpul
ºi E. Ticleanu, 2000), peste care s-a dacilor, este normal ca de pe aceºti munþi
suprapus o sãrbãtoare creºtinã, Probajini sã fi fost vizibile mult mai des fenomenele
sau Schimbarea la Faþã. Din epoca creºtinã optice datorate reflexiei, refracþiei, dispersiei
timpurie, Muntele Ceahlãu este singurul ºi difracþiei luminii prin cristalele de gheaþã
munte cu hram ºi sãrbãtoare. Dupã Muntele din nori, precum: coloanele de luminã ce
Athos, Ceahlãul este al doilea munte sfânt apar la apus de soare sub forma unor stâlpi
al creºtinãtãþii ortodoxe, fapt dovedit de de luminã; halourile, din care cel mai
susþinuta activitate monahalã desfãºuratã frecvent, haloul de 22’ are aspectul unui
pe acest munte cu cea mai bogatã toponimie curcubeu circular ce înconjoarã soarele, dar
creºtin-ortodoxã din România. Toate ºi fenomenul de “trei sori” (soarele însoþit
acestea aratã cã aici a avut loc un transfer de parhelie) sau de soare dublu (soarele
de sacralitate de la dacii zamolxieni la cei însoþit de subsoare); norii irizaþi, ce apar
creºtini-ortodocºi, ceea ce impune celor ce coloraþi în toate culorile curcubeului.
îl viziteazã, un respect cuvenit atâtor milenii Arcul circumzenital este un halou sub
de sacralitate. formã de curcubeu întors, apãrând
deasupra soarelui; poate sã fi constituit
inspiraþia pentru tricolorul dacilor, care este
ºi tricolorul actual din steagul României.
Steagul cu balaur a devenit pe pamântul
Daciei simbolul unitãþii neamului dac liber.
Este de subliniat cã dacii liberi au regândit
refacerea Daciei sub protecþia lui Zamolxe,
arcuitã în curcubeu deasupra Þãrii. Apariþia
lui Zamolxe sub forma unor sãgeþi de luminã
ºi apoi a curcubeului dupã ploaie,
demonstreazã cã dacii se considerau fiii
24
