Page 99 - 2018_revista_noastra_nr_49-50

Elena MOCANCA CNU ÎN LUME

clasa a XI-a F

Călătorie în două acte simple

Partea I gram lejer, dar divers, cu activități prin care învățam
Proiectele Erasmus+ au oferit de-a lungul ul- despre drepturile pe care le avem ca cetățeni europeni,
timilor ani mai mult decât simple zboruri către țări eu- iar acest fapt nu putea fi consolidat fără să învățăm ce
ropene, dar către o existență divergentă care presupune anume presupune această cetățenie și Uniunea Euro-
descoperirea și evoluția eului sub auspiciile inovației peană. Dar workshop-urile erau ținute în natură, în
continentale, dar și ale ideii de comunitate, de întreg, parc sau în întreg orașul și căutau să testeze abilități
de apartenență. Astfel de idei promovate de Erasmus pe care le exploatam pentru a rezolva task-urile zil-
m-au îndrumat să aplic pentru una dintre bursele des- nice. Vizitam, învățam, împrumutam culorile locale și
tinate elevilor de liceu vara trecută. Nu doar fascinația vibrațiile locurilor și legam prietenii strânse cu
destinației mă încânta, ci și șansa de a încerca adolescenții din celelalte țări, prietenii care se reflectau
senzațiile și activitățile promise în descrierea progra- mai tărziu, în serile tematice, dedicate fiecărei țări pen-
mului. tru care, în afară de informații și, poate, o prezentare
Mă luptam totuși cu îndoieli și neîncredere. PowerPoint, pregăteam feluri de mâncare specifice.
Nu-mi calculam bine șansele, nu vedeam câștigătoare Atmosfera era destinsă, se jucau în apusuri câteva
încercarea mea, simțeam inutilă trimiterea CV-ului. nuanțe ludice, furate din râsetele noastre, iar soarele
Dar am trimis. Și m-am întâlnit cu un al doilea val de se topea încet și trist în spatele dealurilor, cetăților,
scepticism care, de altfel, a fost dizolvat deodată, orașului. În lumina incandescentă se scăldau imagini
printr-un mail trimis pentru a anunța victoria. Din mo- bizar de comune, divizate în piese de mozaic pe
mentul primirii veștii, un gând m-a ajutat să depășesc fațadele caselor. Niciun alt zgomot cu care să se ames-
problemele documentelor de completat, ale biletelor tece vocile noastre într-un dans al cuvintelor recom-
de avion și facturilor aferente și ale comunicării for- puse în limbi distincte. Copacii creșteau deja spre
male cu organizatorii: urma să petrec o săptămână în întuneric și cei mai înalți erau aplecați de greutatea
Portugalia. unui cer aproape luminat de un praf stelat. Sub aceste
Ziua în care am întâlnit, în aeroport, restul gru- lumini estompate și plictisite, aleile cu piatră cubică
pului și însoțitorul era însorită, ba chiar citeam în fie- ne măcinau pașii de neregăsit în al căror ritm grăbit
care zâmbet o rază, iar asta se datora unei fericiri calde treceau și zilele. Dar cursa în care se întreceau avea
și copleșitoare. Așa avea să fie fiecare zi, începând cu opririle ei, iar noi le traduceam prin mai mult timp pe-
aterizarea în Lisabona. Văzusem țara micuță, dar trecut împreună, timp căruia nu-i mai păsa că
densă, așa cum percepe fiecare pasager al avionul tă-
râmurile întinse de sub el, iar Lisabona îmi strălucea
mai fericită decât mine încă de când am ieșit din aero-
port. Vorbe străine îmi întorceau privirile dintr-o parte
în alta, clădiri elegante, sublimul timpurilor și luciul
inovației, sclipiri de civilizație, arhitectură, diversitate,
toate se amestecau plăcut într-un melanj încântător.
Noaptea, însă, lumea devenea alta, se pierdea în lumini
reflectate de cer și apă deopotrivă, se dispersa în
mulțimi legate de întuneric în locuri din care răsuna
muzica, pe străzi strâmte în care nu o mai puteai
recunoaște sau în parcuri înalte unde, după urcare, nici
măcar nu ți-o mai doreai. Așa mi se descoperise capi-
tala în cele două zile premergătoare proiectului.
Însă, păstrând o parte din atributele Lisabonei,
am găsit un oraș superb, Penamacor. Încă nu știu dacă
parcul nemărginit, idealul vederii de sus, străzile în
pantă, portocalii la fiecare colț de casă sau căldura oa-
menilor și încântarea lor de a cunoaște culturi diferite
ofereau farmec locului, dar realizam că mă aflam în
cadrul perfect pentru un program Erasmus. Astfel, în
acele locuri, am cunoscut participanții din Letonia și
Portugalia, veniți cu același entuziasm. Activitățile
s-au desfășurat însoțite de o stare de spirit generală ex-
celentă pe care și-au însușit-o atât oficialitățile locale
pe timpul vizitelor, cât și populația din oraș atunci
când era implicată în activități. Era preferat un pro-

REVISTA NOASTRĂ nr. 49/50 97