Page 135 - 2015_revista_noastra_nr_43-44
P. 135

PAGINILE GIMNAZIULUI                                      Pentru că am făcut foarte multe crime, trebuie
                                                              să-mi ispăşesc pedeapsa în felul acesta. Am făcut mult
               Brusc mă trece un fior. Da, Vlad Ţepeş zis     bine creştinătăţii. Dacă Ţara Românească nu era scut,
        Drăculea stătea în faţa mea, luptându-se cu zece turci  ţările europene ar fi fost paşalâcuri turceşti. Am ridicat
        deodată. Am înţeles ce înseamnă cele două iniţiale V.  şi Mănăstirea Snagov, dar, după cum ţi-am spus, am
        şi D.: Vlad Drăculea. Dar oare nu a murit la Giurgiu  vărsat foarte mult sânge şi trebuie să-mi ispăşesc pe-
        ucis de turci? Nu apuc să rezolv noua problemă că văd  deapsa omorând cât mai mulţi demoni în fiecare seară.
        un turc repezindu-se cu sabia asupra domnitorului, pe        După câteva momente de tăcere continuăm:
        la spate. Iute descarc pistolul în capul lui. Turcul cade  Îmi pare bine că te-am întâlnit. Îmi doream asta. Ştiu
        lat. Dar mai sunt încă nouă, dintre care doi s-au repezit  că îţi doreai să te lupţi cu turcii. Ai avut ocazia. Ştiu
        la mine. Arunc pistolul şi folosesc arbaleta. Cei doi  că nu mă crezi precum  ceilalţi: un tiran însetat de
        sunt răniţi. Alţi trei turci au aceeaşi soartă. Celorlalţi  sânge. Ţine asta! Şi îmi întinde o pictură asemănătoare
        le-a fost tăiat capul. Pe uşile de stejar mai apar încă  celei de la castelul Visergrad. Apoi îmi mai dă o man-
        zece turci. Cum nu mai am săgeţi, trec la lupta cu sabia  tie, o sabie asemănătoare cu a lui, un scut mare, o ar-
        alături de Vodă. Peste puţin timp, îmi este zburată   baletă şi o tolbă cu săgeţi şi la urmă o icoană a tuturor
        spada din mână şi mă trezesc la podea. Voievodul este  voievozilor români care au ajuns sfinţi.
        înconjurat de zece turci. Printre mişcări iuţi şi dibace     În icoană Vlad stătea în faţa lor, îngenuncheat,
        reuşeşte să-i rănească pe cei mai mulţi dintre ei, pe doi  cerându-şi iertare pentru păcatele sale.
        îi ucide. Pe alţi doi îi pune pe fugă cu sceptrul  folosit   -  Când mai ai chef de o bătălie, vino pe la
        pe post de buzdugan. Se întoarce către mine surâzând  mine! Trebuie numai să priveşti profund la icoană sau
        şi băgă sabia în teacă. Ştiam că o să vii! Te aşteptam.  la tablou. Într-o clipită vei fi aici. Acum trebuie să
        Îmi pare rău că te-am întâmpinat cu zornăit de arme şi  pleci.
        luciri de spadă şi ţi-am pus viaţa în primejdie. Ştiu ce     Mă pomenesc acasă în pat, având lângă mine
        vrei să mă întrebi: cum de nu sunt mort? Află că la   tot ce am primit. Icoana şi tabloul sunt gata bătute pe
        Giurgiu nu am fost eu cel omorât, ci sosia mea. Ar-   peretele dinspre răsărit.
        mura găurită pe care ai văzut-o este armura pe care o        - Vlade, Vlade, îţi mulţumesc pentru daruri şi
        purta atunci. Iar calul din grajd este calul meu. Turcii  să ştii că nu te voi uita! Voi veni pe la tine cât de re-
        cu care mă băteam nu erau altceva decât demoni. Dacă  pede pot şi îţi voi aduce ceva ce cred că îţi va fi de
        înaintai pe coridorul din dreapta, găseai nişte scări.  mare folos în lupta cu „turcii”…
        Coborând pe ele, ajungeai în Iad. De acolo au venit
        toţi „turcii” cu care m-am bătut.

           24 DE ORE, 1440 DE MINUTE ŞI NICI O SECUNDĂ



                                                Maria Paizan


               Mulţi dintre noi cred că ne învârtim într-un merg destul de alert. Aproape că îmi simt inima ieşind
        univers în care avem timp. Avem timp să citim, avem din piept.
        timp să învăţăm... Dar ce se întâmplă când totul este   - Opreşte-te! Spune o voce rece din spatele meu.
        contra timp? Ce se întâmplă când timpul se opreşte în   - Cine eşti? Întreb eu tremurând de frică, stând ne-
        loc şi tu îţi dai seama? Îţi dai seama că trebuie să tră- mişcată.
        ieşti ca şi când ziua de mâine nu ar exista. Îţi dai seama  - Timpul.
        că trebuie să îi iubeşti pe cei de lângă tine pentru că  - Timpul?
        niciodată nu ştii ce se va întâmpla. Cu toţii credem că,  - Da.
        doar pentru un 5 în teza lumea se sfârşeşte sau pentru  - Şi ce vrei de la mine?
        că nu am luat examenul de bacalaureat. Dar cu timpul    - Timpul tău. Ai 24 de ore la dispoziţie sau 1440 de
        uităm şi ne ambiţionăm să nu fim în această situaţie.   minute fără nici o secundă în plus de a ieşi de aici.
               V-aţi gândit vreodată că în acest moment în      - Şi dacă nu voi ieşi? Ce se va întâmpla?
        care citiţi, în care alţi oameni se distrează, v-aţi gândit  - Vei muri.
        vreodată că în acest moment mor oameni? Oameni în            În momentul acela mă întorc spre spate, spe-
        vârstă, oameni nevinovaţi.                            rând să-l văd pe acel tip. Dar nimic.
               Ea  e  Kasie,  o  fată  simplă  care  provine  din    Când eşti viu nu le pasă de tine. Doar când eşti
        Londra. Nu era sociabilă, ba chiar foarte tăcută. La mort. M-ar fi căutat dacă le-ar fi păsat de mine, nu?
        doar cei 16 ani ai ei gândeşte ca un om de 30. Era luni, Mai sunt doar 8 ore şi deja am obosit. Mă învârt în
        iar Kasie terminase orele şi mergea alene spre casă. cerc în căutarea unei ieşiri care pare a fi inexistentă.Se
        Fiind destul de obosită, când a ajuns înăuntru, a mers înserează, deja soarele a apus. Aud paşi în spatele meu.
        direct la culcare.                                           Mă întorc. Nu e nimeni.
               Negru. Tot ce văd este negru. Merg şi nu mă      - Se pare că nu mai ai mult timp. Tic-tac! Tic-tac!
        opresc. Sper să ies din întuneric. Încep să alerg. Co-  - Kasie! E 7:00! Ai de gând să mai mergi la şcoală?
        pacii devin înfricoşători. Încep să mă panichez, dar în-     Este timpul să te trezeşti!
        cerc  să  îmi  păstrez  calmul. Trebuie  să  ies  de  aici.  Un vis. Totul a fost doar un vis, îmi spun eu,
        Crengile de sub picioarele mele foşnesc în timp ce uşurată de acest gând.

        132                                                     REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44
   130   131   132   133   134   135   136   137   138   139   140