Page 79 - 2009_revista_noastra_nr_31-32
P. 79

tron al iadului. Nu îi venea sã creadã. Copilul pe  sã se dezmeticeascã, se trezi închis într-o sferã
             care îl iubise ca pe un fiu se uita acum la el cu o  de cristal, înconjurat de fum roºu ce se rotea
             privire plinã de urã, care îi schimonosise       în spiralã. Dupã câteva momente, începu sã
             trãsãturile odinioarã atât de blânde.            audã o voce, care se desluºea din ce în ce
                     În jurul sãu dansau ºapte siluete        mai clar. Era vocea lui Aliester.
             strãvezii, cu ochi roºii, strãlucitori. ªase dintre     Nu îºi dãduse seama unde se afla,
             spirite semãnau cu niºte animale: Ipos,          pânã când o mânã imensã nu îl ridicã de la
             reprezentat de un leu, Ayperos, un vultur,       pãmânt, cu tot cu locul în care se afla. Prin
             Naberus, un corb, Fenrir, un lup, Hedammu, un    peretele curbat de cristal, putea vedea un ochi
             ºarpe ºi Theli, un dragon, însã cel de-al ºaptelea  uriaº, holbându-se la el.
             spirit avea formã umanã ºi pãrea cel mai
             puternic dintre toate. Avea figura unui bãtrân          Zenon realizã cã se micºorase
                                                              îngrozitor ºi încã nu îºi dãdea seama unde se
                                                              aflã.
                                                                     - Nu existã “camera de la subsol”, îi
                                                              ºopti Aliester, prin sticlã, cu un rânjet sadic. Nu
                                                              existã decât tunelul care face legãtura dintre
                                                              casa ta ºi templul meu subteran.
                                                                     - De ce îmi spui toate astea acum? Urlã
                                                              Zenon, cu sufletul sfâºiat.
                                                                     - Mã gândeam sã-þi satisfac aceastã
                                                              curiozitate înainte de moarte... Oricum nu mai
                                                              ai nimic de pierdut acum, cãci vei asista la
                                                              încoronarea mea.                               PROIECTE DIDACTICE
                                                                     - Acum vrei sã mã omori?!... Pe mine,
                                                              care þi-am fost tatã tot acest timp? Cum de nu
                                                              mi-am dat seama mai devreme de caracterul
                                                              tãu infect ºi zâmbetele afiºate cu ipocrizie?
                                                                     - O, dar nu a spus nimeni cã nu-þi voi
                                                              da de ales. Poþi sã mori ca un erou, sau poþi sã
                                                              mori ca un laº. Vreau, bãtrâne mentor, sã îþi
              vrãjitor ºi ºedea la dreapta tronului lui Aliester,
                                                              cer ajutorul. Vreau sã pronunþi inscripþia de pe
              pe post de sfãtuitor.
                     Zenon îºi dãdu seama cã acela era        amuleta mea. Acele cuvinte magice, rostite la
              Hermes. Purta la gât un cristal albastru, care  rezonanþa potrivitã, pot subjuga toatã lumea
              era simbolul supunerii pentru un spirit. Aliester  unui singur stãpân. Toþi cei care au încercat sã
              deþinea puternica amuletã, cu care putea        o pronunþe ºi-au pierdut viaþa, fiind uciºi de
                                                              vibraþiile propriilor voci. De aceea am nevoie
              controla totul. Simbolurile încrustate în
              medalionul de lemn pe care acesta îl purta la   ca tu sã o pronunþi pentru mine. Dupã cum vezi,
              gât reprezentau puterea supremã.                eºti închis ermetic într-un glob de cristal. Dacã
                     Auzi vocea furioasã a tânãrului          faci asta pentru mine, îþi voi face cunoscut
              poruncind ceva într-o limbã necunoscutã de el   numele tuturor generaþiilor ce au sã se perinde
                                                              pe acest pãmânt sub stãpânirea mea. Iar de
              hidoaselor animale de fum ºi deodatã se simþi
              luat pe sus de acestea ºi trântit în cazanul ce  nu, vei suferi o moarte cumplitã.
              clocotea zgomotos în centrul sãlii.                    Zenon încropi în fugã un plan.
                     Contrar temerilor sale, nu arse de viu.         - Dacã într-adevãr vrei sã pronunþ acele
              Cazanul se comportã ca un fel de portal ºi pânã  cuvinte, trebuie ca mai întâi sã mi le spui.









                                                                                                          79
   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84