Page 124 - 2018_revista_noastra_nr_49-50

INTERVIURILE

Ştefan Iancu: Mi s-a părut foarte foarte mare.
Și foarte echilibrat construit. În București cred că doar
câteva licee se ridică la nivelul colegiului vostru (aici
vorbesc de mărime a clădirii). E un colegiu foarte fru-
mos și mi se pare că are ceva dintr-un American
highschool, așa cum le vezi în filme.
Reporter: Ce amintiri de povestit ai de pe pla-
tourile de filmare?
Ştefan Iancu: E o listă foarte lungă. Nu cred că
aș avea loc să le enumăr pe toate aici, așa că am să
mă rezum la cea care îmi vine acum în minte. Pentru
scena cu urmărirea am alergat în total în jur de 12 km.
Asta de undeva de la 22 până pe la 5 dimineața, dacă
îmi aduc aminte cum trebuie. E o amintire memora-
bilă în ideea în care m-am surprins pe mine cu
condiția mea fizică și cu faptul că nu am leșinat în tim-
pul unei duble. A fost, într-adevăr, o seară interesantă.
Cred că am dormit două zile după. Ba nu, greșesc, că
la două zile deja filmam altundeva.
Reporter: Dacă te-ai confrunta cu o situație
asemănătoare cu cea a personajului principal din Un
pas în urma serafimilor - Gabriel - în realitate, ai
acționa ca el? Ai încerca să schimbi ceva sau te-ar des-
curaja faptul că sistemul ți-a înșelat așteptările?
Ştefan Iancu: Da, cu siguranță. Poate chiar mai
rău. Printre lucrurile pe care nu le suport e nedrepta-
tea, mai ales la un nivel precum învățământul. În mo-
mentul în care o persoană, încredințată cu o anumită
putere și un anumit grad de decizie, abuzează, în ab-
solut orice context, mi se pare că trebuie acționat într-
un fel sau altul. Și aici nu mă mai refer strict la liceu și
la învățământ. Dacă nu faci ceva în legătură cu pro-
blema respectivă atunci când apare, riști să te com- om minunat, și pentru mine, profesionalismul în per-
placi într-o situație care nu numai că nu se va mai soană. M-a ajutat enorm la fiecare scenă și s-a com-
schimba, dar se va și agrava. Deci da, cu siguranță aș portat ca un adevărat coleg cu mine, atât în fața, cât
acționa cumva. și în spatele camerelor de filmat. Nu m-a tratat vreo-
Reporter: Cum a fost să lucrezi cu Vlad Ivanov, dată cu superioritate și asta m-a ajutat și pe mine în
unul din actorii pe care îi apreciezi? scenele cu el.
Ştefan Iancu: Chiar de dinainte să-l cunosc, îl Reporter: Transmite un mesaj pentru uniristii
consideram pe Vlad Ivanov unul dintre cei mai buni care au vizionat filmul.
actori români. Cred c-am să rămân mereu în minte cu Ştefan Iancu: Cel mai important pentru mine
rolul pe care l-a făcut în 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile atunci când am început acest proiect a fost să reușesc
(2007). O parte din mine s-a bucurat nespus că avea cumva să construiesc un personaj care să facă parte
să joace alături de el, dar o parte din mine era cumva dintr-un film care poate să aibă, într-un fel sau altul,
speriată, reticentă în ceea ce privește asta. Și nu pen- un efect asupra oamenilor. Dacă ați intrat la film cu o
tru că nu mi-aș fi dorit, ci pentru că știam, deoarece anumită stare, gândindu-vă “aoleu, am test la bio
citisem scenariul, că sunt multe scene în care urma să mâine și eu merg la film” și cumva, când ați ieșit, nu
fiu doar eu și Vlad Ivanov. Adică știam că o să fie soli- numai că nu ați regretat că ați fost, dar v-a plăcut, iar
citant, și voiam să mă ridic la un anumit nivel în ochii între timp ați uitat și de testul la bio, atunci eu cred
lui. Toată frica s-a dus odată ce l-am cunoscut. Este un că scopul a fost atins. Să vă gândiți la asta mereu când
122 REVISTA NOASTRĂ nr. 49/50